Obiective turistice

Comuna Costesti beneficiaza de numeroase monumente istorice si de un cadru natural deosebit, pregatite pentru vizitatorii care doresc sa-si petreaca timpul liber.Dumnezeu a binecuvantat locul cu doua manstiri si 10 biserici, plus doua capele, o pestera a Liliecilor, fapturi ciudate in slujba cinstitului Grigore Decapolitul, muzeul Trovantilor, unici in Europa ca forme si compozitie, Parcul National Buila – Vanturarita, trasee montane, pesteri si peisaje.

Trasee turistice

Turul Costestilor-comuna prin frumusetea sa poate constitui un traseu propriu-zis.
Traseul: Pietreni-schitul Patrunsa-schitul Pahomie
Timp de mers dus intors: 8 ore
Marcaje: Pietreni-Scarisoara, triunghi rosu
Scarisoara-Patrunsa, punct albastru
Patrunsa-Pahomie, cruce rosie.

Pozitionarea satelor Bistrita si Pietreni la poalele muntilor Buila-Vanturarita, ofera calatorului satisfactii nebanuite. Traseul de 10 km, cuprinde parcurgerea extremitatii sudice a lantului muntos. Plecand de la manastirea Bistrita puteti vizita cele trei biserici Papusa, Peri si 44 de Izvoare, prima parte a traseului se desfasoara in directia vest-est pe o distanta de 3 km peste dealul ce desparte cele doua sate Bistrita si Pietreni, pe o poteca. Apoi pe un drum forestier pe Valea Morii pe serpentine stranse se urca versantul spre muchia dealului. Intr-o rariste de vegetatie se desprinde spre est o poteca abrupta ce face jonctiunea cu cararea de muchie ce leaga localitatea de muntele Cacova si de aici cu intreg lantul muntos. Cararea ne va conduce dupa 200 de metri la marginea unei poieni de munte unde se gaseste o fantana numita Scarisoara. Parasind fantana cu apa rece si urmarind poteca ce traverseaza poiana spre nord-est ajungem la stanca muntelui. Poteca trece printr-o padure seculara de fagi. Mergand prin paduri si poieni ajungeti la Schitul Patrunsa, comunitate de calugari dupa canoanele muntelui Athos. Obstea se intinde pe o suprafata mai mare, intr-o poiana, calugarii locuind in casute de dimensiuni mici. Acum dupa multa munca s-a ridicat o biserica mare, tot materialul fiind carat cu magarii si cu spinarea de calugari. Plecand de aici pe o poteca ne indreptam spre Pahomie. Traseul urca si traverseaza ultima pajiste montana a traseului. Dupa o ora de mers pe o poteca abrupta si pe un drum forestier ajungem la schitul Pahomie. Schitul este construit de Barbu Craioveanu. De aici se poate ajunge pe un drum forestier ce insoteste Izvorul Frumos la schitul Iezer.

Traseul Pietreni-Varful Buila-Varful Vanturarita

Timp de meers: 16 ore dus-intors
Traseul nu este recomandat iarna
Marcaje: Pietreni-Cacova, triunghi rosu
Cacova -Vanturarita, punct rosu
Traseul impracticabil iarna, periculos chiar si vara pe timp de furtuna (pericol de trasnet). Plecarea se face din Pietreni, din locul unde drumul forestier se bifurca spre Valea Morii. In prima parte ne conduce la treptele Scarisoara, dupa care o ramificatie a cesteia se indreapta spre nord. Ajungand intr-o poienita, la dreapta urmarim muchea in urcus pana la alta poiana cu aspect salbatic. Traversand poiana urmarim varianta spre dreapta, traseul continua sa urce lent peste muchie pe directia nord. Traversand izvorul secat Cacovei se ajunge la golul alpin,de aici o ramificatie spre stânga a potecii se continua pe sub versantul vestic al culmii Builei – Vanturarita, intr-un splendid traseu. Urcusul spre varful Piatra (1643 m) necesita un efort sporit, de aici pe vreme frumoasa se poate vedea Oltul si chiar orasul Rm Valcea si combinatele industriale valcene. Pornind pe muchea muntelui patrundem printr-un loc stramt sub forma unui horn spectaculos. Este singurul loc pe unde isi scot turmele ciobanii spre muntele Piatra si Cacova. Pe o poteca de coborare se ajunge la un refugiu care strajnuieste un izvor cristalin. Traseul se parcurge pe serpentine ce se strecoara prin padure si stanci. Se ajunge la Stevrioara (1780 m) si se porneste spre varful Vanturarita. De la curmatura Builei s-au parcurs 2 ore de mers obositor, de aici se pot vedea bazinele impadurite ale raurilor Costesti, Bistrita si Romani, dealurile Slatioarei, masivul Cozia, raul Olt.

Traseul Pietreni-Dosul Builei-Curmatura Govorei

Timp de mers: 14 ore dus-intors
Traseu nerecomandabil iarna
Marcaje Pietreni-Comarnice, triunghi rosu.
Pornim tot din Pieteni, urmand drumul forestier ce insoteste Valea Morii pana la punctul de bifurcatie al potecii Scarisoara. Traversand Valea Seaca, afluent al Vaii Morii spre est-nord-est ajungem in golul alpin. Din golul alpin pana la muchia muntelui pe o poteca se trece in partea vestica a lantului muntos pana la Curmatura Comarnice. Urcand prin padurea de fag spre muchia Cacovei ajungem la un izvor de apa. De aici de-a lungul abruptului versant al Builei ajungem la altitudinea de 1610 in poiana de Piatra, loc de o frumusete rara. Pe o poteca abrupta coboram pana la altitudinea de 1550 de m unde ni se infatiseaza doua poieni, Poiana Lunga si Poiana Rotunda, depasind Scanteia iesim la golul alpin in frumoasa curmatura Lespezi. Pe deasupra refugiului de aici se ajunge la curmatura Govorei.

Traseul Bistrita-plaiul Zanoaga- varful Govora-plaiul Neteda

Timp de mers: 14 ore
Traseul este greu accesibil iarna
Marcaje:  Bistrita-Curmatura Zanoaga, cruce albastra
Punctul de plecare este satul Bistrita, pe drumul forestier la nord de manastire se urca insotitand cursul volburat al Bistritei. Dupa 1 km de mers un izvor ne poate linistii setea, izvorul lui Kiriachide, unul dintre constructorii din 1934 a fostei cai ferate. Dupa inca 2 km ajungem la rascruce de drumuri, unde cei doi afluenti ai Bistritei Cuca si Gurgui se intersecteaza formand un singur rau, de unde si locul Intre Rauri. Mergand spre dreapta, pe Cuca la 200 m spre stanga o poteca urca de-a lungul unei vai abrupte spre muchea ce desparte bazinul Bistritei de cel al Costestiului, in Curmatura Tarniciorului. Dupa 2 ore de mers ajungem la plaiul Zonoagei, vechi loc de pasunat al oilor satenilor din Costesti. Urcam spre nord-est si apoi urmarim poteca de muchie ce urca spre varful Zmeuret, pentru ca apoi sa atacam urcusul spre sud-est, spre Govora (1957 m). De aici spre versantul estic ajungem in saua Lespezi. In acest punc potecile se ramifica, cotind spre dreapta pe directia sud-vest, trecand pe deasupra stanei din Scanteia se ajunge la curmatura Neteda. De aici pe poteca ciobaneasca ce strabate pe directia sud Plaiul Netedii pana la Gura Plaiului unde se zareste stana Neteda. Coborand pana in valea Costestiului si urmam cursul apei pana in punctul Prislop, loc de unde apa Costestiului este preluata pe tuburi si dusa in Bistrita la o hidrocentarala. Pasind pe drumul forestuier, putem admira panorama satului Pietreni,a carierei de calcar si a satului Bistrita. Asadar comuna Costesti poate oferii calatorului locuri de o rara frumusete, locuri pentru plimbari si drumetii in natura.

Pestera Liliecilor sau Pestera Sfantului Grigore Decapolitul

Este declarata monument istoric de categoria A. Altitudinea absoluta a cavitatii este de 650, iar altitudinile relative sunt de 44 de m, pentru intrarea nordica si 60 de metri pentru intrarea sudica, care se foloseste de turisti pentru intrarea vizitatorilor in pestera. Are doua deschizaturi spre est (inspre raul Bistrita), iar accesul se face pe o poteca abrupta numai prin deschiderea din aval. Intrarea are o inaltime de 1,20 de m si o largime de 0,80 m, astfel in prima parte a galeriei se inainteaza aplecat pe o distanta de circa 14 m, dupa care tavanul incepe sa se inalte, pana in dreptul unei arcade inguste. Galeria este orientata spre sud-vest pe o distanta de 15 m si se termina intr-o mica sala cu trei ramificatii. Galeria de la intrare se termina dicolo de blocul de calcar suspendat, unde o scara pe partea dreapta,ne conduce intr-o galerie larga, avand lungimea de 25 de m, iar latimea cuprinsa intre 5 si 7 m. De aici drumul se continua in trei directii:
-prima – spre dreapta, ne coboara pe treptele sapate, in galeria mare, care se termina cu deschiderea nordica a pesterii;

-a doua, spre dreapta, ne introduce intr-o galerie de 30 de m, numita si galeria Izvorului, etajul mijlociu al pesterii. Galeria se starmtoreaza progresiv si se termina cu doua bazine de apa numite de localnici “izvorul”;

-a treia – se continua din galeria principala si adaposteste colonia de lilieci. Undeva in stanga se afla biserica Ovedania ,unde pe vremuri de restriste erau aascunse moastele Sf. Grigore Deacpolitul.

Biserica Ovedania cu hramul Intrarea in Biserica a Maicii Domnului.

Ridicata la sf sec.XV, inceputul sec XVI, dupa aducerea mostelor Sf. Grigore Decapolitul. Ctitorul acestui lacas se considera a fi Macarie, primul egumen ala manastirii Bistrita. Arhitectura impresioneaza prin simplitatea sa cat si prin evidenta subordonare a constructiei scopului pentru care a fost ridicata: acela de a masca o tainita unde sa se poata ascunde moastele sfantului.

Biserica cu hramul Sfintilor Arhangheli se afla amplasata langa peretele nordic al galeriei mari in imediata apropiere a deschizaturii mari,beneficiind de aerul curat si de lumina.A fost construit in 1637 de catre mitropolitul Tarii Romanesti, Teofil, in anul 1860. Personalitati care au vizitat pestera de-a lungul vremii: general Pavel Kiselef, Grigore Alexandrescu, scriitorul Alexandru Peliman, Alexandru Odobescu, francezul Lancelot, Alexandru Vlahuta.

Manastirea Bistrita Implinind in 2002, 510 ani de la prima sa atestare documentara, manastirea Bistrita este unul din monumentele istorice reprezentative ale comunei. A fost constrita de boeirii Craioveni. Manastirea este situata la poalele muntelui Arnota pe malul drept al raului Bistrita, la iesirea din cel mai ingust defileu. Manstirea adaposteste moastele sfantului Grigore Decapolitul facatoare de minuni si a cunoscut perioade sbuciumate de-a lungul existentei sale. A suferit stricaciuni, actuala biserica fiind reconstruita de Gheorghe Bibescu si sfintita in 1856 de 15 august. Pictura a fost executata de pictorul Gheorghe Tatarascu. Are hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Biserica adaposteste racla cu sfintele moaste in partea stanga a naosului. De moastele sfântului Grigore Decapolitul sunt legate multe istorioare. Biserica Bolnita este cel mai vechi monument de arta de pe raza comunei, a fost construita la inceputul sec al XV-lea.

Manstirea Arnota. Se afla amplasata pe muntele cu acelasi nume la altitudinea de 820 m. Accesul spre manastire se face pe Drumul Judetean 646, Costesti-Bistrita la 12 km de intersectie. De pe platforma manastirii se poate admira pe vreme frumoasa panorama splendida a localitatii. Lacasul a fost ridicat de Matei Basarab intre 1632-1654. Legat de construirea bisericii exista o legenda legata de acest loc: se spune ca urmarit de turci isi pierde urma in ziua de Mihail si Gavril printre trestiile si rachitele unei mlastini, ce se afla pe locul actualei manstiri. Schimband hainele cu ale unui arnaut credincios, turcii l-au urmarit pe acesta si l-au ucis. rept recunostinta domnitorul a poruncit sa se asaneze mlastina si a ridicat pe locul acela o manastire cu hramul Sfintii Mihail si Gavril. In anul 1998 s-a modernizat drumul de acces catre manastire, iar acum este gestionata de manastirea Bistrita.

Biserica din lemn de la Gramesti. Cea mai veche biserica a localitatii Costesti, este amplasata la 100 de m de DJ.646 A Costesti-Pietreni. Biserica a fost ridicata in 1664 de catre mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti. Biserica s-a ridicat se pare pe fundatiile unei biserici mai vechi, are hramul Adormirea Maicii Domnului.

Biserica 44 de Izvoare. Este situata in satul Pietreni, la extremitatea vestica si la poalele muntilor Buila-Vanturarita, fiind inconjurata de codrii seculari si livezi de pruni si meri. Biserica a fost initial metoc al manastirii Bistrita si cunoscuta sub numele de schitul de sub Piatra. Schitul este atestat documentar din anul 1701 conform inscriptiei de la intarare. A fost construita de egumenul Stefan al manastirii Bistrita, poarta haramul Sf. Nicolae. Biserica a fost vizitata de regele Carol, de Alexandru Odobescu

Biserica Papusa. Fost metoc al manastirii Bistrita, este situata in satul Bistrita, amplasata pe partea stanga a raului Bistrita pe o suprafata sub forma de papusa, de aici si numele sau. De la biserica se poate zari intrarea in pesterea Liliecilor, iar tot de aici pleaca vechea poteca care facea legatura cu manstirea Arnota. Documentar biserica apare intr-un zapis datat 10 noiembrie 1710 si a fost construita de arhimandritul Stefan, egumenul manastirii Bistrita. Poarta hramul Sf. Grigore Decapolitul. Astazi, biserica apartine comunitatii satului Bistrita.

Biserica Peri. Este situata in satul Bistrita pe malul stang al raului Bistrita si se bucura de un cadru natural rustic, fiind inconjurata de livezi de pomi fructiferi. Pentru a ajunge la aceasta biserica trebuie traversat raul Bistrita. Dateaza din 10 august anul 1689, fiind construita din zid de egumenul Paisie al Bistritei si logofatul Cantacuzino. Aici sunt ingropati eroii cazuti in lupta anticomunista din noaptea de Pasti a anului 1949. Biserica Ciorobesti este situata in catunul cu acelasi nume, la intrarea in satul Pietreni la nici o suta de metri de DJ 646 A Costesti-Pietreni. A fost construita in 1750 de egumenul manastirii Bistrita, arhidamdritul Antonie, nume de care se leaga si ridicarea Crucii de Sudos in anul 1751.

Biserica veche din Costesti. Vechea biserica parohiala a satului Costesti a fost construita inainte de octombrie 1801 prin contributia arhimandritului Costandie, egumen al manastirii Bistrita. Este construita din lemn de stajar, tencuita ulterior. Astazi biserica este parasita, nu se mai fac slujbe in ea.

Crucea de Sudos. Are o vechime de 246 de ani, ridicata in anul 1756 de arhimandritul Antonie de la manastirea Bistrita. Amplasata initial pe dealul numit Sudos, la granita cu Negrulestii si Pietrarii de Sus (loc numit La Cruce), acum se gaseste in curtea bisericii parohiale Costesti.

Necropola hallstattiana de la Bistrita. Este situata pe terasa din partea de vest a drumului de acces spre incinta manastirii Bistrita. Aici au fost descoperite materiale din ceramica,iar cea mai de pret descoperire a fost vatra cultica cu un diametru de 1,25 m amplasata intr-o groapa circulara.

Necropola hallstattiana Ferigile. Situata in partea de sud a localitatii, in fostul sat Ferigile si este alcatuita din doua componente:
-una principala numita necropola tumulara/este situata pe o suprafata de 7000 de mp incepand de la cimitirul Costesti-Ferigile spre nord.
-componenta secundara numita si necropola plana este situata in centrul civic al comunei pe o suprafata de 2000 mp. In urma descoperirilor facute s-a ajuns la concluzia ca stravechii locuitori ai Costestiului locuiau pe zonele deluroase inalte, in cetati fortificate si foloseau platforma joasa de confluenta raurilor Costesti si Bistrita pentru ritualuri de inmormantare. Aici s-au descoperit ceramica, arme si piese de harnasament, podoabe.
Numeroasele dovezi se afla si astazi in custodia Muzeului de Istorie din Pitesti.

Muzeul Trovantilor. Se afla langa DN 67 la 300 de metri de intrarea in comuna Costesti dinspre Rm. Vâlcea. Muzeu in aer liber, ocupa o suprafata de 5000 de mp si se afla la baza carierei de nisip .Trovantii sunt forme ciudate nascute din nisip. Au inceput sa atraga atentia dupa 1970. Prin HG 1581/2005 muzeul Trovantilor a fost declarat rezervatie naturala. Se intinde pe o suprafata de 1,10 ha.

Stabilimentul Bailor Costesti. Apartine familiei Sacerdoteanu, strans legat de izvoarele de apa minerale, candva pe vremuri un furnicar pentru pacientii care veneau sa se trateze. Din pacate astazi complexul isi cauta identitatea spirituala. Azi mai exista trei izvoare de apa minerale sulfuroase, amenajate.

Moara cu joagar din catunul Ciorobesti. Este amplasata pe malul drept al raului Pietreni, la care se poate ajunge parcurgand o poteca ce se desprinde din DJ 646 A, Costesti-Pietreni. Ansamblul se compune din doua unitati moara si joagarul, actionate in comun printr-o mica turbina hidraulica.

Podul Reginei Maria si Crucile din piatra din cheile Bistritei. Prima componenta a ansamblului a fost construit intre anii 1846-1848 de Bibescu Voda. Avea doua componente, primul pod fiind daramat odata cu construirea drumului forestier.Regina Maria, impresionata de frumusetea podului lui Bibescu Voda, petrecea ore in sir privind undele vijelioase ale Bistritei. Crucea are o inaltime de 5 metri si este sculptata in basorelief.

Zona istorica rurala a satului Bistrita. Cu doar 300 de metri pana la intrarea in manastirea Bistrita se intalnesc pe-o parte si pe alta a drumului judetean, casele ce compun zona istorica rurala Bistrita. Aceasta zona a fost inca de la ridicarea ctitoriei Craiovestilor proprietatea manastirii, unde se desfasura balciul anual ocazional pe data de 15 august. Singurele constructii existente aici erau carciumile. Cea mai veche constructie este casa Greurus ridicata in jurul anului 1895 de catre preotul Nicolae Lazarescu zis si Popa Tigae. A doua ca vechime, dar cea mai valoroasa cladire din punct de vedere arhitehtonic a zonei este casa Constantin Popian, ridicata in anul 1908. Urmeaza casa veche Glavan (casa Boharu), ridicata in jurul anului 1920 de Ion Glavan, imobilul este ridicat pe doua niveluri. Spre sud de casa Popian se afla casa Petrescu, construita de diaconul Ioan Tucu, casa Coclet construita de Alexandru Mihailescu si casa Stoian, construita de capitanul George Nicolescu..

Cheile Bistritei. Unul dintre cele mai impresionante obiective turistice din Costesti. Accesul spre chei se face prin drumul judetean Costesti-Bistrita, iar de acolo urmeaza drumul forestier. Cheile Bistritei traverseaza extremitatea vestica a muntelui Arnota având o lungime de 1,2 km. Partea cea mai interesanta a cheilor o constituie cele 22 de pesteri si un aven. O alta atractie a cheilor o reprezinta vegetatia specifica ce s-a dezvoltat pe stancile abrupte: tisa, floare de colt, mierea ursului, garofita de stanca, brusturele negru, mojdrenii, micsandrele de stanca. In total 450 de specii de plante.

Cheile raului Costesti. La est de Arnota, pentru a putea admira trebuie urmat drumul forestier spre Prislop. Singurii care pot strabate cheile sunt pescarii sau curajosii echipati corespunzator. Cheile Costestiului ofera turistului urmatoarele puncte turistice: biserica 44 de Izvoare; ecosistemul Carligelor Mici se patrunde pe o poteca ce porneste chiar de langa biserica; ecosistemul Sacii cu Lana, spre care se accede din drumul forestier la circa 1 km de Carligele Mari, de unde se urca spre est spre fagii seculari spre stancile colturoase, privite dinspre Costesti au aspectul unor saci. Spre deosebire de cheile Bistritei, cele ale Costestiului nu au pesteri, cu o singura exceptie in punctul La molizi, se afla o grota de dimensiuni mici unde s-au ascuns partizanii in 1949. Din zona cheilor se poate pleca pe trei trasee turistice: spre muntele Scarisoara apoi spre schiturile Patrunsa si Pahomie, spre muntele Scarisoara apoi spre culmile Piatra Buila Vanturarita, spre obarsia Raului Costesti si apoi spre culmea muntilor Capatana. Biserica parohiala Secaturi este situata in catunul cu acelasi nume. Spre biserica se poate ajunge din Drumul Judetean 646 A, Costesti-Pietreni. A fost construita intre anii 1913-1919. Biserica parohiala Costesti este amplasata in centrul civic Costesti, este cel mai tanar lacas de cult de pe raza comunei, succesoarea a doua biserici vechi cea din fostul catun Grusetu si cea de lemn a satului Varatici

Parcul national Buila Vanturarita. A fost de declarat parc natural prin HG 2151/2004. Are o suprafata de circa 4500 de ha si este situat pe teritoriul localitatilor Costesti, Barbatesti si Olanesti, intinzandu-se de la vest de raul Bistrita pana la est de raul Olanesti.
Parcul prezinta elemente deosebite:
-Relief carstic spectaculos;
-Patru sectoare de chei;
-Peste 250 de pesteri si avene;
-Flora deosebita, cu specii protejate: floare de colt, iedera alba, tisa, larice;
-Fauna valoroasa: capra neagra, urs, lup, ras, pisica, cerb, cocos de munte;
-Retea dezvoltata de trasee montane;
-Trasee de escalada;
Obiective cultural-istorice valoroase: manastirile Bistrita, Arnota, Patrunsa si Pahomie, schituiri si biserici.

Skip to content